luni, 16 august 2010

Let's talk about us...

Am spus intr-o zi niste cuvinte. Au tasnit intr-o invalmaseala de fraze care curgeau la intamplare. Era o conversatie de femei cu apucaturi adolescentine, indragostite si dezindragostite, foste iubite si sotii. Studiam felul nostru de a iubi si am ajuns la o concluzie. Ne trasformam in fluturi cand iubim un fluture si in viermi cand ne indragostim de ei. Nu ramanem albinutze sau furnicute sau ce suntem noi de fapt, iar de multe ori nici nu stim ce suntem cu adevarat pentru ca am fost prea ocupate cu metamorfoza. Da, suntem ceea ce iubim! Si ne place asta, si asta ne face sa fim speciale... dar si nefericite de cele mai multe ori. Mi-ar placea sa raman albinutza, insa tentatia de a ma transforma in fluture e mare... Problema e ca nu stii niciodata in ce te transformi... de cele mai multe ori descoperi cu durere privind intr-un ciob de oglinda sparta un vierme nenorocit! Si cu toate astea... Vreau sa fiu fluture! Vreau sa am fluturele meu!
Publicat de la

5 comentarii:

  1. Anonim19 august 2010 la 02:14

    Butterfly


    Without you, worlds collide in sorrow,
    I hear your moves from far away,
    I need another spring to borrow
    To fly with you just for a day.

    Without you, life is just a shame,
    A deadly poison kiling time,
    An evil word for me to blame
    For missing you-my only rhyme.

    Without you, pain is now my child
    Around my soul lives so unwise,
    I feel it moves and cut me wild
    When God is hiding in your eyes.

    Without you how I’ll reinvent
    Your wings in every breath I take,
    I draw the sound of all I meant
    And hope you‘ll fly and never wake.

    Without you, what's the place of me
    A butterfly without your bless?
    You touched me once ,we'll always be
    Two pawns on different plays of chess.


    A.B.
    Tu nu ai cum sa te transformi in ceva urat...Ar fi impotriva legilor naturii..

    RăspundețiȘtergere
  2. Anca Rusu19 august 2010 la 04:36

    Imi dai voie sa fie poezia mea preferata?

    RăspundețiȘtergere
  3. Anonim19 august 2010 la 05:42

    Tu esti una dintre putinele persoane carora le dau voie orice...
    Armand

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonim6 septembrie 2010 la 06:41

    frumoase cuvinte, emanate de o naturalete a judecatii remarcabila
    ma tot intreb cum ai ajuns prezentatoare tv? esti complet atipica (in sensul bun desigur)

    catalin

    RăspundețiȘtergere
  5. Anca Rusu7 septembrie 2010 la 03:11

    @catalin: cred ca este o prejudecata ceea ce ai exprimat tu mai sus...sa stii ca multe dintre colegele mele sunt persoane speciale...si am sa-ti dau doar 2 exemple: Simona Gherghe (scrie foarte frumos pe blogul ei) si Andreea Berecleanu... lista e lunga. Nu pot decat sa ma consider o norocoasa ca ma aflu printre astfel de oameni

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)