Protectia Consumatorilor de Placere

Nu e o institutie nou infiintata, nici vreo denumire poetica pe care as fi putut-o atribui obiectului din latex... E insa, din nefericire, una dintre ocupatiile patrulelor de politie care isi fac veacul in vecinatatea locuintei mele. Nici prin gand nu-mi trece ca ar putea eradica traficul cu trupuri femeiesti din vitrina trotuarului, insa fenomenul a devenit atat de familiar pentru ei incat s-a transformat in normalitate. Ajung sa le ignore pe bietele vanzatoare de placeri sau cel mult, din cand in cand, sa le ceara pe limba lor sa plece ori sa-si schimbe locul: " Nu ti-am spus, fa, sa pleci?". Asta e problema noastra, a romanilor. Ajungem sa acceptam ca normale lucruri care nu sunt deloc asa. Nimic nu ne mai revolta si ni se pare firesc ca Ninel, pestele cu trening si ghiul pe deget, sa le traga de par si le scuipe, sa le tarasca pe jos si sa le pipaie in pauzele dintre clienti... Si se intampla aproape in fiecare noapte, cand Asociatia Proprietarilor fara Protectie s-ar odihni...