Scrisoare pentru "Anonim"

Nu sunt deloc o persoana careia sa nu-i pese. Apropiatii stiu asta. Dar cei care nu ma cunosc au libertatea sa-si imagineze ce fel de om sunt, sa ma placa sau nu, sa-mi citeasca sau nu gandurile expuse aici... Au libertatea sa ma si critice. De fapt, chiar ii apreciez pe cei care au curajul sa fie sinceri, sa spuna ceea ce simt in fata! Recunosc ca e un text adresat persoanei care mi-a lasat la post-ul precedent doua comentarii sub protectia anonimatului. Nu le pot reproduce pentru ca limbajul e unul licentios. Ceea ce vreau sa-i transmit, pentru ca vreau sa-i raspund si fiindca asa e politicos, e ca ii respect parerile si ca sunt constienta ca o persoana nu poate fi pe placul tuturor celor care o urmaresc. De aseamnea, dragul meu cititor sau cititoare (asa simt, ca esti de gen feminin), cu tot respectul cuvenit pentru faptul ca accesezi acest blog si ai rabdare sa citesti tot ceea ce scriu pentru prietenii mei, imi permit sa-ti ofer un mic sfat: invata sa spui ceea ce simti asumandu-ti acele lucruri. Nu pentru ca asa procedeaza oamenii cu demnitate, ci pentru ca si tu te vei simti mai bine. Eu iti pot garanta ca e cea mai buna metoda de a scapa de anumite frustrari.

Cu respect,

Ancuta